• Sectorul comunitar include acele organizații active la nivel local sau la nivel comunitar, de obicei mici, modest finanțate și în mare măsura dependente de voluntariat. Exemplele includ asociații mici comunitare, societati civice, mici grupuri de sprijin etc.
• Sectorul de voluntariat include acele organizații care sunt: formale (au o constitutie), independente de Guvern, fără scopul obținerii de profit și cu un grad semnificativ de implicare voluntară. Exemplele includ asociațiile de locatari, mari asociații de caritate, mari asociații comunitare, organizații de campanie națională etc.
• Sectorul întreprinderilor sociale include organizații care “sunt întreprinderi cu obiective sociale, ale căror venituri sunt în principal reinvestite în acest scop în afaceri sau în comunitate, mai degrabă decât să fie conduse de necesitatea maximizării profitului pentru acționari și proprietari”. Exemplele includ: cooperativele, trusturile de dezvoltare, etc.

Asociaţia Phoenix-Speranţa – Promotor al Economiei Sociale

Angajând persoane cu dizabilităţi respectaţi principiul egalităţii de şanse – vă conduceţi afacerea corect faţă de echipa cu care lucraţi, față de comunitate şi faţă de voi înşivă.

Este important să avem responsabilitate socială, să creem o societate incluzivă şi să avem o minte deschisă spre a identifica noi oportunităţi privind forţa de muncă.

Există tendința de a considera angajarea persoanelor cu dizabilități ca fiind o activitate caritabilă, pentru o sociatate incluzivă e nevoie de combaterea acestei idei.

Trebui să ştiţi că:

• o persoana din două va fi confruntată în timpul vieţii cu o situaţie handicapantă^[1]
• numai 15 % din deficiențe sunt  dobândite la naştere sau în copilărie
• numai 5% din handicapaţi au o formă gravă de handicap
• numai 4% din persoane cu handicap sunt în scaun cu rotile
• 80 % din handicap nu este aparent, sau vizibil

[1] www.agefiph.fr

 Baza legală în România

Legea nr. 448/2006 stabileşte în sarcina oricărui angajator, ca principiu, obligaţia de a angaja persoane cu handicap, în măsura în care numărul total de salariaţi este mai mare de 50. Angajatorul în cauza trebuie să angajeze un număr de salariaţi cu handicap care să reprezinte cel puţin 4% din numărul total de salariaţi. În măsura în care aceasta obligaţie nu este îndeplinită, pentru fiecare salariat – persoana cu handicap în minus neangajată, angajatorul respectiv va plăti lunar la bugetul statului o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară.

Angajatorii persoanelor cu handicap, alţii decât unităţile protejate, beneficiază de următoarele drepturi:

• deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de muncă protejate şi  achiziţionării utilajelor şi  echipamentelor utilizate în procesul de producţie de către persoana cu handicap;
• deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum şi  a cheltuielilor cu transportul materiilor prime şi  al produselor finite la şi  de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru munca la domiciliu;
• decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a cheltuielilor specifice de pregătire, formare şi  orientare profesională şi  de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap;
• o subvenţie de la stat, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi  stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi  completările ulterioare.

Pentru a veni în sprijinul persoanelor vulnerabile și pentru a contribui la dezvoltarea comunității locale, Asociaţia Phoenix-Speranţa a înființat deja o Întreprindere de Economie Socială – SIMPLU & PUR, având ca profil producția de săpun vegetal şi ambalaje pentru acesta, destinată să asigure locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități.